Kragujevac (Opština Kragujevac)
Kragujevac (în, în ) este unul din marile orașe ale Serbiei, fiind capitala regiunii Šumadija. Kragujevac este al patrulea oraș al țării după Belgrad, Novi Sad și Niš. Este situat pe râul Lepenica.
Fondat în anul 1476, orașul Kragujevac este cunoscut mai ales pentru uzinele sale care produc autovehicule, arme și muniții. Automobilele din seria Yugo, (Yugo Florida fiind varietatea cea mai cunoscută), Zastava 10 (Fiat Punto, după licență FIAT) și Sklala sunt produse aici.
Deși mult mai noua Universitate din Kragujevac a fost înființată în 1976, prima universitate a Serbiei independente de la începutul secolului al 19-lea a fost fondată tot în Kragujevac, dar în 1838. Alte instituții notabile înființate tot atunci au fost prima Școală de Gramatică (de fapt un Gimnazija) și tipografia (ambele în 1833), teatrul (în 1834) și Școala militară (în 1837). Între 1818 și 1839 Kragujevac a fost capitala Domeniului Serbia, în timpul domniei prințului Miloš Obrenović.
Fondat în anul 1476, orașul Kragujevac este cunoscut mai ales pentru uzinele sale care produc autovehicule, arme și muniții. Automobilele din seria Yugo, (Yugo Florida fiind varietatea cea mai cunoscută), Zastava 10 (Fiat Punto, după licență FIAT) și Sklala sunt produse aici.
Deși mult mai noua Universitate din Kragujevac a fost înființată în 1976, prima universitate a Serbiei independente de la începutul secolului al 19-lea a fost fondată tot în Kragujevac, dar în 1838. Alte instituții notabile înființate tot atunci au fost prima Școală de Gramatică (de fapt un Gimnazija) și tipografia (ambele în 1833), teatrul (în 1834) și Școala militară (în 1837). Între 1818 și 1839 Kragujevac a fost capitala Domeniului Serbia, în timpul domniei prințului Miloš Obrenović.
Hartă - Kragujevac (Opština Kragujevac)
Hartă
Țară - Serbia
 |
 |
| Drapelul Serbiei | |
Teritoriul a fost locuit din paleolitic, iar migrațiile slave în Balcani dintre secolele V-VII au dus la formarea câtorva suverane în Evul Mediu timpuriu, state care uneori au recunoscut în mod nominal suzeranitatea bizantină, francă și maghiară. Regatul Serbiei a obținut recunoașterea de către Vatican și Constantinopol în 1217, ajungând la apogeu în 1346 ca un Țarat Sârb de relativ scurtă durată. La mijlocul secolului al XVI-lea, întreaga Serbia modernă a fost anexată de otomani, dominație de Imperiul Habsburgic, care a spre Serbia Centrală pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, reușind să cucerească și să mențină sub control un cap de pod în Vojvodina modernă. La începutul secolului al XIX-lea, Revoluția sârbă a dus la apariția statului național ca prima monarhie constituțională din regiune, care și-a extins ulterior teritoriul. După pierderile omenești dezastruoase din Primul Război Mondial și unificarea ulterioară a fostei coroane Habsburgice a Voivodinei (și a altor teritorii) cu Serbia, țara a cofondat, împreună cu alte popoare slave sudice, Iugoslavia, stat ce a existat în diferite configurații politice până la războaiele iugoslave din anii 1990. În procesul destrămării Iugoslaviei, Serbia a format o uniune statală cu Muntenegru care a fost însă dizolvată pe cale pașnică în 2006. În 2008, parlamentul provinciei Kosovo a declarat în mod unilateral independența acestui teritoriu, și a fost recunoscut de majoritatea țărilor membre ONU.
Valută / Limbă (comunicare)
| ISO | Valută | Simbol | Significant Figures |
|---|---|---|---|
| RSD | Dinar sârbesc (Serbian dinar) | дин or din. | 2 |
| ISO | Limbă (comunicare) |
|---|---|
| BS | Limba bosniacă (Bosnian language) |
| HU | Limba maghiară (Hungarian language) |
| SR | Limba sârbă (Serbian language) |
